Durerea „din spatele rotulei”, care se agravează la scări, la genuflexiuni sau după ce stai mult timp cu genunchiul îndoit, este una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare la cabinetul de ortopedie.
Multe dintre aceste cazuri sunt condropatie patelară — cunoscută popular și ca „genunchiul alergătorului” (runner’s knee), sindrom patelofemural sau condromalacie.
Ce este condropatia patelară
Condropatia patelară este o afecțiune de suprasolicitare în care cartilajul de pe fața posterioară a rotulei se degradează.
Procesul pornește din profunzimea cartilajului, nu de la suprafață: fibrele de colagen își schimbă structura, cartilajul își pierde consistența normală, iar suprafața articulară se fisurează treptat.
Tocmai de aceea, simptomele apar de multe ori abia în stadii avansate — cartilajul nu are terminații nervoase, iar durerea vine din os subcondral și din structurile din jur, nu din leziunea în sine.
Mecanismul principal este legat de aparatul extensor al genunchiului: în timpul mișcării normale a rotulei pe șanțul trohlear femural apare o frecare excesivă a suprafeței cartilaginoase, mai ales dacă traiectoria rotulei este alterată.
Frecarea repetată dintre rotulă și femur duce în timp la inflamație, durere și, în stadii tardive, la eroziunea cartilajului hialin.
Este important să nu confunzi condropatia patelară cu o leziune de cartilaj traumatică (un defect focal, de obicei posttraumatic) sau cu o luxație de rotulă — deși cele trei patologii se pot suprapune, mai ales atunci când există instabilitate rotuliană cronică.
Cine e predispus și de ce apare
Factori predispozanți:
- Persoane tinere, mai ales femei (probabil din cauza unghiului Q mai mare);
- Sportivi care practică alergare, fotbal, ciclism — orice activitate cu flexii repetate de genunchi;
- Antecedente de traumatism direct al rotulei;
- Excesul ponderal, care crește încărcarea patelofemurală.
Cauze și factori favorizanți:
- Subluxații recurente de rotulă;
- Unghi Q anormal (alinierea defectuoasă a aparatului extensor);
- Patella alta (rotulă poziționată sus);
- Leziune de menisc cu instabilitate secundară a genunchiului;
- Artrită reumatoidă sau alte artropatii inflamatorii;
- Imobilizare prelungită a genunchiului;
- Infiltrații intraarticulare repetate cu corticosteroizi.
Patologia este deosebit de frecventă la sportivii care fac mișcări repetitive de flexie a genunchiului — alergare, sărituri, ciclism — motiv pentru care este considerată una dintre cele mai comune afecțiuni de suprasolicitare în traumatologia sportivă.
Simptome
- Durere surdă, difuză, în partea anterioară a genunchiului, „din spatele rotulei”;
- Agravare la urcatul sau coborâtul scărilor, la genuflexiuni, la statul prelungit cu genunchiul flectat („theatre sign” — durere după ce stai mult timp la cinema sau la birou);
- Crepitații — senzație de „scârțâit” sau frecare la mișcarea genunchiului;
- Uneori, senzație de instabilitate sau blocaj, mai ales dacă există și o componentă de subluxație rotuliană.
Diagnostic
Diagnosticul pornește de la un examen clinic amănunțit — palparea fațetelor rotuliene, testarea traiectoriei rotulei în mișcare, evaluarea unghiului Q și excluderea altor cauze de durere anterioară de genunchi (tendinopatie rotuliană, plică sinovială, leziune de menisc).
R.M.N.-ul nativ rămâne investigația de elecție pentru evaluarea cartilajului articular — poate arăta edem subcondral, subțierea sau fisurarea cartilajului și poate exclude alte leziuni asociate.
Gradul de afectare a cartilajului se clasifică de obicei folosind sistemul Outerbridge, de la grad I (înmuiere și edem al cartilajului) până la grad IV (eroziune completă, cu expunerea osului subcondral).
Tratament
Conservator — prima linie la marea majoritate a pacienților
Tratamentul conservator este eficient la majoritatea pacienților și rămâne prima opțiune indiferent de severitate:
- Medicație antiinflamatorie pentru controlul episoadelor dureroase;
- Kinetoterapie orientată pe întărirea cvadricepsului (în special a vastului medial oblic) și pe corectarea traiectoriei rotuliene;
- Orteze sau fașă elastică pentru sprijin în perioadele simptomatice;
- Modificarea temporară a activității care declanșează durerea.
O analiză sistematică recentă privind exercițiile de tonifiere pentru durerea patelofemurală confirmă că programele de întărire musculară, în special ale cvadricepsului și musculaturii șoldului, rămân intervenția conservatoare cu cele mai consistente rezultate pe termen mediu, comparativ cu alte forme de terapie fizică.
Infiltrațiile intraarticulare
La pacienții la care tratamentul conservator clasic nu este suficient, infiltrațiile cu acid hialuronic sau infiltrațiile PRP pot fi o soluție intermediară, înainte de a lua în calcul chirurgia.
Un studiu de cohortă publicat în 2024 în Archives of Orthopaedic and Trauma Surgery, care a urmărit pacienți tineri și de vârstă medie cu durere anterioară de genunchi cauzată de condromalacie, a arătat ameliorare clinică după infiltrații cu PRP și acid hialuronic (Ostojic et al., 2024).
O analiză sistematică din 2025 asupra rolului PRP în artroza patelofemurală și condromalacie a confirmat rezultate pozitive raportate consistent în literatură, deși autorii subliniază că numărul de studii de calitate înaltă este încă limitat și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru protocoale standardizate (Chalidis, Pitsilos & Davitis, 2025).
Chirurgical — rezervat cazurilor care nu răspund la tratament conservator
Intervenția chirurgicală vizează fie realinierea aparatului extensor, fie suprafața articulară propriu-zisă:
- Artroscopia de genunchi — utilă atât diagnostic, cât și pentru debridare și lavaj articular;
- Release-ul retinaculului lateral — în cazurile cu tracțiune laterală excesivă a rotulei;
- Corectarea chirurgicală a alinierii defectuoase a aparatului extensor, atunci când există subluxație recidivantă de rotulă;
- Microfracturi sau alte tehnici de reparare a cartilajului, în leziunile focale mai avansate.
O analiză sistematică din 2022 asupra strategiilor chirurgicale pentru defectele de cartilaj ale articulației patelofemurale a analizat aproape 700 de proceduri, la pacienți cu vârstă medie de 34 de ani și defecte de cartilaj de aproximativ 3,8 cm², cu o urmărire medie de peste 3 ani — confirmând că tehnicile de reparare a cartilajului la nivel patelofemural pot oferi rezultate funcționale susținute pe termen mediu, atunci când sunt aplicate corect indicației.
Recuperare
Recuperarea depinde de severitatea leziunii și de tipul de tratament ales. În cazurile tratate conservator, ameliorarea semnificativă poate dura câteva luni de kinetoterapie constantă.
Dacă ai avut deja o intervenție pe cartilajul genunchiului sau te confrunți cu leziuni asociate, poți citi și despre revenirea la sport după o leziune de cartilaj la nivelul genunchiului.
Când mergi la medicul ortoped?
O durere anterioară de genunchi care persistă mai mult de câteva săptămâni, nu cedează la repaus relativ și interferează cu activitatea zilnică sau sportivă merită evaluată de un medic ortoped — nu orice durere de genunchi „trosnit” înseamnă ceva grav, dar diagnosticul corect face diferența dintre câteva săptămâni de kinetoterapie țintită și luni de disconfort cronic prost gestionat.
Poți face o programare online pentru un consult de ortopedie și traumatologie sportivă.
