Ligament incrucisat anterior – ce se intampla cand se rupe?

Un ligament incrucisat anterior ofera stabilitate tibiei, limiteaza extensia genunchiului si deplasarea anterioara a tibiei in timpul flexarii genunchiului. Chiar daca pare un element mic al anatomiei membrelor inferioare, are un rol deosebit de important in  mentinerea unei miscari corecte si sanatoase a genunchiului.

Ligament incrucisat anterior – ce este si cum se poate rupe

Genunchiul este una dintre cele mai complexe articulatii ale corpului. Stabilitatea sa in plan frontal este realizata de cele 2 ligamente colaterale (medial si lateral), iar  in plan antero-posterior de cele doua ligamente incrucisate (anterior si posterior).

Un ligament incrucisat anterior este principalul stabilizator antero-posterior si rotational al genunchiului. In componenta sa gasim doua fascicule: antero-medial si postero-lateral. Ruptura ligamentului poate fi completa (se rup ambele fascicule) sau partiala (se rupe un singur fascicul) si poate asocia si alte leziuni: menisc 70%, cartilaj, ligamente colaterale, ligament incrucisat posterior.

Cauze ale rupturii de ligament incrucisat anterior

Persoanele cele mai predispuse la ruptura de ligament incrucisat anterior sunt cele care au un stil de viata activ, in special sportivii.

Cel mai frecvent, leziunea apare in urma unui traumatism puternic, precum o pivotare fortate a genunchiului, o cadere, un contact dur, o decelerare brusca sau o schimbare de directie.

Leziunile ligamentului incrucisat anterior se numesc entorse si pot fi de mai multe tipuri:

1. Gradul 1 – atunci cand fibrele ligamentului sunt intinse, dar nu rupte
2. Gradul 2 – ligamentele genunchiului sunt partial rupte, fara sa fie afectata functionarea corecta a acestora
3. Gradul 3 – ligamentul este complet rupt

Cum se pune diagnosticul pentru ruptura de ligament incrucisat anterior?

In urma producerii unui traumatism care afecteaza ligamentul, este necesar consultul cu medicul specialist ortoped. Acesta este singurul in masura sa puna un diagnostic corect si sa propuna un plan de tratament adecvat.

Diagnosticul se pune in urma unui examinari in doi pasi:

• Clinic – istoric si examinare fizica (testul Lachman, testul sertarului anterior si pivot shift test). In primele 24 de ore de la traumatism pacientii acuza dureri si dezvolta o inflamatie la genunchi (hemartroza), prezentand o instabilitate marcata.
• Paraclinic:
  • Radiografie de genunchi fata si profil – se pot evidentia diferite fracturi
  • Cel mai specific tip de investigatie – se pot evidentia atat leziunile complete cat si cele partiale.

In cazul unor investigatii clinice si paraclinice neconcludente se procede catre o artroscopie exploratorie.

Tipuri de tratament in cazul unei rupturi de ligament incrucisat anterior

Tratamentul este individualizat. In cazul pacientilor cu o activitatea fizica moderata( peste 50 de ani) se poate opta pentru un tratament conservator (nechirurgical), fara afectarea calitatii vietii. In cazul pacientilor tineri, activi si a sportivilor de performanta, tratamentul chirurgical reprezinta  cea mai buna solutie.

1. Tratamentul conservator – se recomanda purtarea unei orteze pentru stabilizarea genunchiului, kinetoterapie si fizioterapie.
2. Tratamentul chirurgical – leziunea ligamentului incrucisat anterior (LIA) nu se poate vindeca printr-o imobilizare prelungita. Recontructia LIA presupune inlocuirea acestuia cu o noua grefa de tesut. Exista multiple optiuni de grefa:
   1. autogrefe de la nivelul tendonului rotulian, cvadriipital sau de la nivelul “pes anserinus”.
   2. ligament de tip artificial – LARS (Ligament Advanced Reinforced System)

Reconstructia ligamentului incrucisat anterior se efectueaza artroscopic, minim invaziv. Vechea tehnica, clasica, nu mai este acceptata in prezent.

Interventia incepe prin artroscopia exploratorie pentru evidentierea leziunii LIA si a eventualelor leziuni asociate. Se recolteaza grefa, se efectueaza cele 2 tuneluri (tibial si femoral) se introduce grefa apoi se fixeaza cu diferite sisteme special concepute.

Externarea se face la 2 zile postoperator. Recuperarea incepe a doua zi de dupa operatie, fiind permis sprijinul pe membrul operat cu orteza blocata pentru primele 3 saptamani. Reluarea activitatii sportive se face la 4-5 luni postoperator. In cazul sportivilor de performanta, intoarcerea la sport se face mai rapid, in special datorita recuperarii intensive pe care o efectueaza.

Recuperarea cea mai eficienta se face sub ochii medicului specialist. Ai grija de genunchii tai ca sa ai grija de sanatatea ta.