Genunchiul este una dintre cele mai complexe articulatii ale corpului. Stabilitatea sa in plan frontal este realizata de cele 2 ligamente colaterale (medial si lateral) si in plan antero-posterior de cele doua ligamente incrucisate (anterior si posterior).
Ligamentul incrucisat anterior este principalul stabilizator antero-posterior si rotational al genunchiului. In componenta sa gasim cele 2 fascicule antero-medial si postero-lateral. Ruptura ligamentului poate fi completa (se rup ambele fascicule) sau partiala (se rupe un singur fascicul) si poate asocia si alte leziuni: menisc 70%, cartilaj, ligamente colaterale, ligament incrucisat posterior.
Leziunea de ligament incrucisat anterior – cauze
Cel mai frecvent, leziunea apare in urma unei pivotari fortate a genunchiului, cand piciorul este fixat pe sol, in contact direct, la opriri si decelerari bruste sau schimbari de directie. Ca si in cazul leziunilor de menisc, sportivii de performanta si persoanele active care practica diferite sporturi (in special sporturi de contact) sunt cele mai predispuse pentru aceste accidentari. Sunt studii ce arata o incidenta mai mare in cazul femeilor, lucru datorat diferentei de forta musculara, conditie fizica si control neuromuscular.
Simptomatologie
In momentul producerii leziunii ligamentului incrucisat anterior, pacientul simte o deplasare a genunchiului care de cele mai multe ori este insotita de un “pocnet”.
- Durere
- Edem (umflatura) – in primele ore dupa traumatism genunchiul se poate umfla
- Disconfort la mers
- Limitarea miscarilor articulatiei
Diagnostic leziunea de ligament incrucisat anterior
-
Clinic
Istoric si examinare fizica (testul lachman, testul sertarului anterior si pivot shift test). In primele 24 de ore de la traumatism pacientii acuza dureri si inflamatia genunchiului (hemartroza), genunchiul prezentatnd o instabilitate marcata.
-
Paraclinic
- Radiografie de genunchi fata si profil – se pot evidentia diferite fracturi
- RMN – tip de investigatie specific – se pot evidentia atat leziunile complete cat si cele partiale.
In cazul unor investigatii clinice si paraclinice neconcludente se procede catre o artroscopie exploratorie.
Tratament
Tratamentul este individualizat. In cazul pacientilor cu o activitatea fizica moderata ( peste 50 de ani) se poate opta pentru un tratament conservator (nechirurgical), fara afectarea calitatii vietii. In cazul pacientilo tineri, activi si a sportivilor de performanta, tratamentul chirurgical reprezinta “gold standardul”.
-
Tratamentul conservator
O data aparuta leziunea ligamentului incrucisat anterior, aceasta nu se poate vindeca de la sine. Insa, interventia chirurgicala nu este indicata tuturor pacientilor. Astfel, in cazul pacientilor varstnici sau celor cu o activitate redusa se recomanda tratamentul ortopedic. Acesta presupune urmatoarele:
- Purtarea unei orteze ( pentru stabilizarea genunchiului )
- Kinetoterapie – pentru tonificarea musculaturii perarticulare
- Fizioterapie – terapie cu ultrasunete, electroterapie
-
Tratamentul chirurgical
Leziunea ligamentului incrucisat anterior nu se poate vindeca printr-o imobilizare prelungita, astfel singura varianta de tratament o reprezinta recontructia acestuia. Reconstructia LIA presupune inlocuirea acestuia cu o noua grefa de tesut. Exista multiple optiuni de grefa :
- Autogrefe – sunt recoltate direct de la pacient si se pot folosi tendoane de la nivelul muschilor semitendinos si gracilis, tendonul muschiului cvadriceps sau tendonul rotulian.
- Alogrefe – grefe recoltate de la pacientii in moarte clinica.
- Ligament artificial – LARS(Ligament Advanced Reinforcement System).
Reconstructia ligamentului incrucisat anterior se efectueaza artroscopic, minim invaziv. Vechea tehnica, clasica nu mai este acceptata in prezent. Interventia incepe prin artroscopia exploratorie pentru a evidentia leziunea LIA si eventualele leziuni asociate. Se recolteaza grefa, se efectueaza cele 2 tuneluri (tibial si femoral), se introduce grefa apoi se fixeaza cu diferite sisteme special concepute.
Recuperare pentru leziunea de ligament incrucisat anterior
Externarea se face la 2 zile postoperator. Recuperarea incepe a 2- a zi postoperator, fiind permis sprijinul pe membrul operat cu orteza blocata pentru primele 3 saptamani. Reluarea activitatii sportive se face la 4-5 luni postoperator. In cazul sportivilor de performanta, intoarcerea la sport se face mai rapid, in special datorita recuperarii intensive pe care o efectueaza.
Leziunea de ligament incrucisat anterior nu este o afectiune invalidanta, dar in cazul in care este ingnorata de pacient poate avea implicatii serioase.
Cand mergem la medic
Este important sa consultam un medic oricand suferim un traumatism semnificativ. Aceasta recomandare nu se adreseaza doar sportivilor de performanta, ci si sportivilor recreationali.
Sursa foto radiografii:
- Case courtesy of Dr Andrew Dixon, _a href=_https-__radiopaedia.org___Radiopaedia.org__a_. From the case _a href=_https-__radiopaedia.org_cases_43546__rID- 43546__a_
- Case courtesy of Dr Varun Babu, _a href=_https-__radiopaedia.org___Radiopaedia.org__a_. From the case _a href=_https-__radiopaedia.org_cases_61500__rID- 61500__a_
