Leziuni de menisc

Leziunile de menisc sunt dintre cele mai frecvente afecțiuni ale genunchiului și afectează în special persoanele care practică un sport regulat sau persoanele vârstnice.

Ce este meniscul?

Meniscurile sunt două formațiuni fibrocartilaginoase situate la nivelul genunchiului, între tibie și femur.

Meniscul medial are forma literei C, cel lateral forma literei O, iar pe secțiune au formă triunghiulară.

Meniscurile primesc sânge din porțiunea periferică unde intră în contact cu capsula articulară.

Meniscul medial este mult mai puțin flexibil decât cel lateral. De aceea, leziunile la nivelul meniscului sunt mult mai frecvente.

Rolul lor este de a lubrifia articulația genunchiului, de a amortiza șocurile și de a crește suprafața de contact dintre tibie și femur.

Leziunile de menisc: cauze

Ruptura de menisc este una dintre cele mai frecvente leziuni ale genunchiului. Orice activitate care presupune o răsucire forțată a genunchiului aflat în încărcare poate produce o leziune de menisc.

Exista 2 tipuri de leziuni de genunchi :

• Netraumatice (degenerative)

Odată cu înaintarea în vârstă și uzura articulației apar leziunile degenerative de menisc (nu necesită un traumatism semnificativ).

• Traumatice

În general sunt vizate persoane tinere, active, care practică mult sport.

Exista multe tipuri de leziuni ale meniscului.

Simptome pentru leziunile de menisc

• Durere (în special la urcatul și coborâtul scarilor);
• Edem (umflarea) genunchiului;
• Blocajul genunchiului (în special leziunile în “toarta de cos”);
• Dificultate la flexia și extensia genunchiului.

În momentul producerii leziunii de menisc, pacientul poate resim’i un „pocnet” la nivelul genunchiului, urmat de apariția bruscă a durerii.

În lipsa unui tratament corespunzător, leziunea poate evolua, fiind urmată de creșterea în intensitate a durerii, blocarea genunchiului sau apariția leziunilor de cartilaj.

Leziunile de menisc

Diagnosticul leziunilor de menisc

Pentru stabilirea diagnosticului corect și deciderea variantei terapeutice ideale pentru fiecare pacient se va efectua examenul clinic și paraclinic de către medicul ortoped.

Diagnostic Clinic

Inspecția și palparea genunchiului. Principalele teste pentru diagnosticul leziunilor de menisc sunt testele Apley și McMurray.

Testele pentru evidențierea leziunilor de genunchi presupun flexia, extensia și rotația genunchiului astfel încât o presiune să fie exercitată asupra meniscului.

Un test pozitiv presupune apariția durerii la aceste mișcări.

Diagnostic Paraclinic (imagistic)

R.M.N. (rezonanță magnetică nucleară) este o metodă neinvazivă cu o foarte bună specificitate și reprezintă metoda de elecție pentru diagnosticul corect al acestor tipuri de leziuni.

Tratamentul leziunilor de menisc

Tratament Nechirurgical

Conform protocolului RICE:

• REST
• ICE
• COMPRESSIONELEVATION

Se poate asocia un tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene pentru a reduce durerea și inflamația.

Tratament Chirurgical

În cazul în care simptomele nu dispar după tratamentul ortopedic, sau în cazul persoanelor active sau sportivilor de performanță.

Toate intervențiile se realizează artroscopic (2-3 incizii de aproximativ 5 mm)

• Meniscectomia – reprezintă îndepărtarea porțiunii rupte din mesnic și regularizare până în țesutul sănătos. Există meniscectomie parțială, subtotală și totală.
• Sutura de menisc – în mod ideal toate leziunile de menisc ar trebui tratate prin sutură, dar nu întotdeauna este posibil datorită particularităților fiecărui caz. Variantele de sutură sunt all inside, outside-in și inside-out.
• Implantul de menisc artificial

Recuperarea medicală

Se așteaptă o recuperare completă a genunchiului postoperator, iar externarea se face a-2-a zi postoperator.

• după meniscectomie – este permis sprijinul parțial progresiv pe membrul operat începând cu a 2- a zi postoperator. În principiu nu există restricții de mobilitate sau efort.
• după sutură – nu este recomandată flexia genunchiului peste 90 de grade și sprijinul pe membrul operat până la 21 de zile, dar un protocol special este creat de doctorul chirurg ortoped și de fiziokinetoterapeut în functie de tipul leziunii.

Controale postoperatorii necesare:

1. ablația firelor de sutură la 14 zile postoperator;
2. control radiologic anual.