Genunchiul este una dintre cele mai complexe articulaȚii ale corpului.
Stabilitatea sa în plan frontal este realizată de cele 2 ligamente colaterale (medial și lateral) și în plan antero-posterior de cele două ligamente încrucișate (anterior și posterior).
Leziunea ligamentului îincrucisat posterior este mult mai rar întâlnită în comparație cu alte afecțiuni ale genunchiului (leziunea ligamentului încruciat anterior, leziunea de menisc etc.)
Spre deosebire de leziunea ligamentului încrucișat anterior, rupturile de ligament încrucișșat posterior sunt majoritar parțiale și au un potențial de vindecare spontană.
Cauze în leziunea de ligament încrucișat posterior
Cel mai frecvent, leziunea de ligament încrucișat posterior apare la un traumatism direct la nivelul tibiei sau o cădere pe genunchiul îndoit.
- Accidente rutiere – sindromul tabloului de bord – apare în cazul șoferilor sau pasagerilor. În momentul accidentului, genunchiul flexat se lovește de tabloul de bord, exercitându-se astfel o forță antero-posterioară pe tibie, ceea ce poate cauza leziunea ligamentului încrucișat posterior
- Sporturi de contact – pivotări, hiperextensii. Cel mai frecvent apar în rugby, fotbal american, fotbal.

Simptome pentru leziunea de ligament încrucișat posterior
- Durere;
- Edem – in urma leziunii, genunchiul se poate umfla
- Mers dificil;
- Instabilitate.
Cum se pune diagnosticul?
Clinic
Istoricul și examenul clinic (testul sertarului posterior – reversed pivot shift test). În primele 24 de ore de la traumatism, pacienții acuză dureri și inflamație la genunchi (hemartroză), acesta prezentând o instabilitate marcată.
Paraclinic (imagistic)
Radiografie
Atât față cât și profil. Deși radiografia convențională nu poate evidenția leziunea ligamentului încrucișat posterior, aceasta poate exclude fracturi sau avulsii osoase.
RMN
Este o metodă de elecție. Poate indica un diagnostic de certitudine a ligamentului încrucițat posterior.


Tratament leziunea de ligament încrucișat posterior
Spre deosebire de leziunea ligamentului încrucisat anterior, majoritatea leziunilor ligamentului încrucisat posterior sunt majoritar parțiale și nu necesită intervenție chirurgicală. Totuși, în cazul leziunilor complete la pacienții tineri și activi, intervenția chirurgicală reprezintă standardul.
Tratamentul poate fi:
Ortopedic (nechirurgical):
- Inițierea protocolului RICE (repaus, gheață, imobilizare, poziție proclivă);
- Imobilizarea în orteză pentru asigurarea stabilitătii genunchiului;
- Kinetoterapie – pentru tonifierea musculaturii;
- Fizioterapie.
Chirurgical
Presupune reconstrucția ligamentului încruciat posterior sau reinserția acestuia în cazul avulsiei cu pastila osoasa de la nivel tibial.
Tehnica chirurgicală se efectuează artroscopic, în clinica doctorului ortoped Radu Paraschiv, minim invaziv i presupune folosirea unei grefe de la nivelul tendoanelor mușchilor semitendinos și gracilis, crearea celor 2 tunele tibial și femural, trecerea grefei și fixarea acesteia prin diferite metode.
Sursa foto radiografii:
- Case courtesy of Dr. Andrew Dixon, Radiopaedia.org. From the case rID: 22993
- Case courtesy of Dr. Henry Knipe, Radiopaedia.org. From the case rID: 40088