Leziunea de tendon ahilian este o leziune ce afecteaza partea din spate a piciorului. Cel mai frecvent apare in cazul persoanelor ce practica sport de performata, dar nu numai. Mecanismul de aparitie este reprezentat de o contractie brusca a tendonului ahilian.
Ce este tendonul ahilian?
Tendonul Achilean este o structura fibroasa care conecteaza muschii din regiunea posterioara a gambei cu calcaneul. In cazul suprasolicitarii acesta se poate rupe partial sau complet. In cazul unei rupturi pacientii descriu o “pocnitura” si o durere intensa in partea din spate a piciorului
Leziunea de tendon ahilian- cauze
Mecanismul aparitiei leziunii tendonulul Achilean presupune o suprasolicitare a acestuia sau un traumatism sever.
- In timpul unei alunecari
- In timpul unei sarituri (la o impingere puternica in picior)
- In timpul unei cazaturi de la inaltime
Sunt descrise situatii in care leziunea apare pe un tendon slabit, astfel energia necesara rupturii acestuia este mai mica.
- Tendinita – inflamatia tendonului Achilean
- Utilizarea steroizilor sau a fluorochinolonelor
- Afectiuni cronice – insuficienta renala cronica, dializa renala, hiperparatiroidism, diabet zaharat, etc.
Simptome pentru leziunea de tendon ahilian
- Durere, posibil severa, asociata cu o umflatura in apropiera calcaiului
- Imposibilitatea de a efectua flexie plantara
- Imposibilitatea de a se spijini pe varful degetelor
- “pocnitura” in momentul rupturii
- Deformarea locala
Factori de risc pentru leziunea de tendon ahilian
- Varsta – incindenta maxima pentru leziunea de tendon Achilean este intre 30-40 de ani
- Sex – riscul rupturii este de aproximativ 5 ori mai mare la barbati
- Sporturi recreationale – mai frecvent in cazul sporturilor ce implica schimbari rapide de directie sau sarituri. De exemplu : fotbal, baschet, tenis.
- Obezitatea
- Utilizarea steroizilor sau fluorochinolonelor
Preventie
- Stretching si intarirea musculaturii gambei
- Alternarea exercitiilor – alternarea joggingului cu mersul, inotul sau mers cu bicicleta
- Crestera intensitatii antrenamentului progresiv
Cum se pune diagnosticul?
In timpul examenului fizic, se efectueaza inspectia zonei posterioare a gambei si se poate evidentia o umflatura(edem) si in unele cazuri chiar o incizura, ce corespunde leziunii tendonului.
Exista multiple teste folosite in diagnostic. Cel mai utilizat este testul Thompson, care presupune pozitionarea bolnavului pe burta, cu picioarele atarnand la marginea mesei. In momentul in care examinatorul efectueaza o compresie pe musculatura posterioara a gambei, nu se efectueaza flexie plantara.
In cazul in care nu se poate decide in urma examenului clinic daca leziunea este completa sau partiala se recomanda efectuarea unei ecografii sau unui RMN.
Tratamentul pentru leziunea de tendon ahilian
Tipul de tratament depinde de cativa factori:
- Varsta pacientului
- Tipul de activitate pe care o practica
- Tipul si marimea leziunii
Ortopedic (nechirurgical)
Tratamentul trebuie initiat cat mai rapid. Presupune imobilizarea in atela gipsata sau orteza si protocolul RICE (Repaus, Gheata local, Imobilizare, Pozitie procliva). Imobilizarea va dura aproximativ 6 saptamani, iar in functie de tipul leziunii se decide momentul cand va fi permis sprijinul pe piciorul afectat. Fizioterapia poate incepe odata cu scadere durerii si a inflamatiei.
Tratamentul chirurgical
Reprezinta tratamentul de electie in cazul leziunilor complete.
In functie de tipul leziunii exista mai multe variante:
- Sutura capetelor libere ale tendonului
- Reinsetia tendonului la nivelul calcaneului folosind ancore
Tratamentul chirurgical este recomandat in special sportivilor de performanta si a persoanelor active.
Externarea se face a 2- a zi postoperator, iar glezna este imobilizata in orteza. Sprijinul este reluat dupa aproximativ 2 saptamani( in functie de tipul leziunii).