Capsulita adezivă (retractilă) sau umărul înghețat este o afecțiune invalidantă pentru pacient.
Constă în contracția și cicatrizarea (îngrosarea) capsulei articulare, producând astfel limitarea mișcărilor în articulația umărului.
Această afecțiune a umărului apare preponderent în jurul vârstei de 50 ani și afectează mai ales femeile.
Cauze pentru umărul înghețat
Sindromul de umăr înghețat este un subiect controversat, cauzele de apariție fiind neclare.
Pe lângă modificările apărute la nivelul capsulei articulare, rigiditatea umărului este provocată ți de alte cauze: traumatisme/microtraumatisme repetate, ruptura coafei rotatorilor, bursite, tendinita muschiului biceps brahial, artrita de umăr, etc.
Cu toate acestea, mulți pacienți se prezintă la medicul ortoped cu umărul înghețat, fără să fi suferit vreun traumatism și fără să aiba alte probleme de sănătate.
Factori de risc pentru umărul înghețat
- Vârsta – adulții cu vârsta între 40-60 de ani;
- Sexul – afecțiunea este întâlnită mai frecvent la femei;
- Traumatism recent – orice traumatism ce implică imobilizarea umărului pentru o perioadă lungă;
- Diabet.
Simptomatologie
Durerea este principalul simptom al umărului înghețat, având o intensitate ridicată.
Aceasta poate fi atât de intensă incât pacientul nu își poate mobiliza deloc articulația umărului. Durerea poate apărea și în timpul nopții.
Etapele apariției capsulitei adezive (umărul înghețat):
- Stadiul de înghețare “freezing” – mobilitatea umărului scade progresiv. Este etapa cea mai dureroasă. Are o durată cuprinsă între 6 săptămâni și 9 luni;
- Stadiul înghețat “frozen” – în această etapă durerea scade în intensitate, dar pacientului îi este din ce în ce mai greu să își îndeplinească atribuțiile de zi cu zi datorită mobilității scăzute. Poate dura între 2 și 6 luni;
- Stadiul de revenire – durerea scade, iar mobilitatea umărului se îmbunătățește. Poate dura între 6 luni și 2 ani.
Diagnostic pentru umărul înghețat
De obicei istoricul afecțiunii și examenul clinic ortopedic sunt suficiente pentru un diagnostic. Însă, în unele cazuri este nevoie de o serie de investigații imagistice:
- Radiografia convențională – utilizată pentru a exclude alte afecțiuni cum ar fi artroza de umăr;
- R.M.N. – rar folosit.
Tratamentul umărului înghețat
Nechirurgical (conservator):
- Administrarea de antiinflamatoare;
- Infiltrații cu costicosteroizi intraarticular;
- Fiziokinetoterapie.
Chirurgical
- Mobilizarea sub anestezie generală, în timp ce doctorul ortoped intinde progresiv articulația umărului, pentru a deprinde tesutul cicatricial și pentru a îmbunătăți mobilitatea articulației umărului;
- Intervenția artroscopică, în care chirurgul eliberează țesutul cicatriceal.
De cele mai multe ori cele 2 tehnici sunt combinate.
Postoperator, în cazul intervenției artroscopice, pacientul este încurajat să înceapă mobilizarea articulației umărului cât mai precoce, însă fără a forța.
Exercițiile de tonifiere a musculaturii sunt recomandate după 4-6 săptămâni postoperator. Fizioterapia și infiltrațiile cu corticosteroizi postoperator pot ameliora simptomatologia și mobilitatea în articulația umărului.
