Luxația de rotulă – instabilități de rotulă

Introducere

Luxația de rotulă reprezintă deplasarea (totală sau parțială) a patelei din șanțul trohlear. Uneori aceasta se reduce spontan, alteori necesită o intervenție medicală. În afară de episoadele acute, un pacient poate suferi instabilități recidivante (“rotulă care iese”) care afectează calitatea vieții și duc la leziuni de cartilaj patelar.

Din experiența mea, mulți pacienți ajung la consultație doar după primul episod recurent, când deja apar semne de uzură și durere persistenta.

Anatomie și mecanica articulației femuro-patelare

• Patela (rotula) este un os sesamoid situat în tendonul cvadricepsului și funcționează ca un scripete care amplifică forța musculară în extensia genunchiului.
• În mișcările de flexie/extensie, patela se deplasează înainte și înapoi în șanțul trohlear al femurului.
• Stabilitatea patelară depinde de mai mulți factori:
  1. Configurația trohleei (displazie trohleară);
  2. Alinierea membrelor (ex: genu valgum);
  3. Inserația tendonului rotulian și tuberozitatea tibială (TT-TG);
  4. Ligamentele mediale de susținere (în special ligamentul patelo-femural medial — MPFL);
  5. Echilibrul muscular, în special componenta vast medial oblic (VMO).

Cauze și factori de risc

Traumatice

• Impact lateral direct asupra genunchiului
• Schimbare bruscă de direcție cu genunchiul ușor flexat
• Mișcări de impuls lateral
  Aceste scenarii pot produce luxații acute.

Netraumative / anatomice

• Displazie trohleară (șanț foarte plat)
• Tuberozitate tibială lateralizată (TT-TG crescut)
• Patela alta (rotulă mai sus decât normal)
• Anteversie femurală exagerată
• Laxitate ligamentară generalizată
• Slăbiciune sau dezechilibru muscular (ex: VMO slăbit)

Observ mulți pacienți cu factori anatomici preexistenti care nu au avut tehnici preventive, și peste timp apar episoade de instabilitate.

Simptome și semne clinice

• Durere patelară, adesea imediat după luxație;
• Inflamație și tensiune locală;
• Impotență funcțională (nu se poate extinde complet genunchiul);
• Sensibilitate și edem medial;
• Senzatie de „alunecare” sau “rotulă care iese” la mișcări;
• Crepitații la mobilizarea patelară;
• Instabilitate la pivotare.

Diagnostic

Examen clinic

• Anamneză detaliată (momentul luxației, episoade anterioare);
• Inspecția genunchiului, compararea cu partea sănătoasă;
• Teste de mobilitate patelară (glisare medială / laterală);
• Test de apprehension patelar (disconfort la tentativă de dislocare ușoară);
• Evaluarea aliniamentelor membrelor.

Investigații imagistice

• Radiografie simplă (AP, profil, axial) — pentru excluderea fracturilor, pentru măsurarea indicelui Insall-Salvati (raport patela / tendon) și evaluarea trohleei;
• Tomografie / CT — măsurători precise TT-TG, evaluarea anatomiei trohleei;
• RMN — pentru a detecta leziuni asociate ale cartilajului patelar, rupturi de MPFL, edem osos, drenaj sinovial.

Tratament

Tratament ortopedic (nonchirurgical)

Indicat de obicei la primul episod non-complicat:

• Repoziționarea (reducing) rotulei cu presiune laterală + flexie ușoară;
• Protocol RICE (repaus, gheață, compresie, elevare);
• Imobilizare controlată (orteză) și limitare a mișcărilor excesive;
• Anti-inflamatoare nesteroidiene;
• Fizioterapie — întărirea musculaturii mediale, corecția biomecanică;
• Propriocepție și reechilibrare musculară.

În experiența mea, acest tratament poate reda stabilitatea în multe cazuri, dar are limitări când factorii anatomici predispozanți sunt severi.

Tratament chirurgical

Indicații: episoade multiple de luxație, instabilitate persistentă, factori anatomici corectabili, leziuni de stabilizatori (MPFL), suferință cartilaginoasă patelară.

Tehnici frecvent utilizate:

1. Reconstrucția MPFL (ligamentul patelo-femural medial)
   • Cel mai frecvent procedeu chirurgical.
   • Se folosește grefă (autologă sau alogrefă) pentru reconstrucția ligamentului medial, restabilind stabilitatea laterală controlată.
2. Osteotomia Fulkerson (avansarea sau medializarea tuberozității tibiale)
   • Ajustează forțele tendonului rotulian, reducând mișcarea înspre lateral a rotulei.
3. Troleoplastie
   • Remodelarea trohleei (crearea unui șanț mai profund) în caz de displazie trohleară severă.
4. Corecții combinate
   • Pentru pacienții cu factori multipli predispozanți (ex: MPFL + osteotomie + trohleoplastie), se pot combina proceduri.
5. Intervenții de cartilaj / remediere a leziunilor patelare
   • Dacă s-au dezvoltat leziuni de cartilaj secundare, se pot asocia tehnici de regenerare (microfracturi, AMIC, AutoCart etc.).

Etapele recuperării postoperatorii

Notă: aceste perioade sunt orientative și pot varia în funcție de tipul exact de leziune, de metoda chirurgicală utilizată și de evoluția individuală a pacientului.

Sursa foto radiografii:

1. RADIOGRAFII :

• Case courtesy of Dr Henry Knipe, Radiopaedia. From the case rID: 28607;
• Case courtesy of Dr Ayush Goel, Radiopaedia. From the case rID: 28749.

2. C.T. CU MĂSURĂTORI

• Case courtesy of Dr Ayush Goel, Radiopaedia. From the case rID: 28749.