Luxația de rotulă apare în momentul când aceasta este smulsă din șanțul trohlear.
Rotula (patela) este un os sesamoid, scurt, turtit antero-posterior ce se află în grosimea tendonului cvadricipital și are un rol important în realizarea flexiei și extensiei genunchiului prin creșterea forței cvadricepsului cu aproximativ 33-50%.
În timpul mișcărilor de flexie/extensie, rotula se deplasează în sus sau în jos aflându-se în șantul trohlear.
Luxația de rotulă – cauze
Sunt 2 situații în care poate apărea o luxație de rotulă:
Cauze Traumatice
În urma unei lovituri puternice la nivelul genunchiului.
Cauze Netraumatice
În cazul unor alterări anatomice preexistente (displazia trohleară, anteversia exagerată a colului femural etc), fără a fi nevoie de un traumatism semnificativ.
Factori de risc pentru luxația de rotulă:
- Vârstă – cel mai frecvent, luxația de rotulă apare la pacientii de 20-30 de ani;
- Generali – laxitate ligamentară (sindrom Ehler-Danlos), antecedente de luxații de rotulă;
- Anatomici – patella alta, displazia trohleară, hipoplazia condilului femural lateral;
- Musculari – afectarea mușchiului vast medial oblic.
Simptomele luxației de rotulă:
- Durere severă;
- Imposibilitatea de a întinde piciorul;
- Edem local (genunchiul se poate umfla);
- Rotula este deplasată, și cel mai frecvent este situată in partea externă a genunchiului.
Cum se pune diagnosticul?
În majoritatea cazurilor de luxație de rotulă, aceasta se reduce spontan (revine singură în poziție normală).
Daca aceasta nu se reduce, pacientul trebuie să se prezinte cât mai repede la spital, în vederea tratamentului ortopedic.
Diagnosticul se pune clinic și paraclinic de doctorul ortoped.
Diagnostic Clinic
În momentul unei luxații de rotulă pacientul se prezinta cu genunchiul într-o ușoară flexie și rotula proemină pe partea externă a genunchiului.
Luxația de rotulă produce o durere severă și incapacitatea de a întinde genunchiul.
Dar, în majoritatea cazurilor, până la prezentarea la medicul ortoped, luxația se reduce spontan odată cu extensia (intinderea) genunchiului, astfel, pacienții se prezintă cu o durere în partea anterioară a genunchiului și crepitații la mobilizare.
Diagnostic Paraclinic
Examenul paraclinic este extrem de important, în special în cazurile în care luxația de rotulă s-a redus spontan.
Cele mai importante investigații sunt:
Radiografia Față/Profil/axială
Utilizate în special pentru excluderea eventualelor fracturi, calcularea indicelui Insall-Salvati, evaluarea displaziei trohleare.
Tomografia Computerizată
C.T. cu măsurători – măsurarea distanței TT-TG, iar dacă această depășește 20 mm. este considerată patologică.
R.M.N.
Evaluarea leziunilor osteocondrale, leziunea MPFL (ligamentul patelo-femural medial).
Tratament pentru luxația de rotulă
Tratament Ortopedic (nechirurgical)
Se recomandă, în general, la primul episod de luxație.
Inițial, presupune repoziționarea anatomică a rotulei prin aplicarea unei presiuni pe marginea laterală a rotulei și flexarea ușoară a genunchiului.
- Tratament antiinflamator nesteroidian – reducerea durerii și a inflamației;
- Tratamentul RICE (repaus, gheatță, imobilizare și poziție proclivă a genunchiului);
- Imobilizarea în orteză sau ghips:
- Mers cu ajutorul cârjelor.
Tratament Chirurgical
Se recomandă în cazul luxațiilor recidivante sau în cazul instabilității de rotulă. în urma examenului clinic și a investigațiilor radiologice (măsurarea TT-TG este unul din factorii decizionali) se decide tratamentul chirurgical, iar acesta poate consta în:
- Reconstructia MPFL (ligamentul patelo-femural medial);
- Avansarea și/sau medializarea tuberozitatii tibiale (locul de insertie al tendonului rotulian pe tibie) – Osteotomia Fulkerson
- Trohleoplastia
Recuperarea postoperatorie
Recuperarea postoperatorie este unul dintre cei mai importanți pași în cazul luxațiilor de rotulă și deseori este neglijat.
Scopul recuperării este de a restabilii mobilitatea normală a genunchiului, de a întări musculatura periarticulară și de a permite o reluare a activităților normale cat mai rapidă.
Recuperarea presupune 3 faze și se desfasoara pe o perioadă de timp ce poate varia între 2 și 6 luni.
În prima faza (primele 2 săptămâni) genunchiul este imobilizat în orteză și flexia permisă este de maxim 30 de grade.
În faza a 2-a, la 2-4 săptămâni se mărește pragul de flexie până la aproximativ 60 de grade, iar în faza a 3-a, care începe după 4 săptămâni se permite mobilizarea activă în limitele durerii, având ca scop o obținere a flexiei complete la 4-6 săptămâni.
Întoarcerea la sport este permisă în urma examenului clinic intre 2-6 luni.
De ce trebuie să mergi la doctor pentru luxația de rotulă?
Cel mai frecvent după un episod traumatic de luxație de rotulă, aceasta revine singură în pozitie normală și de aceea este neglijată în cele mai multe cazuri.
De aceea o indicație corectă de tratament are ca rezultat obținerea unei articulații stabile și scăderea riscurilor asociate luxațiilor: leziuni de cartilaj (condropatie patelară), artroza etc.
Sursa foto radiografii:
1. RADIOGRAFII :
- Case courtesy of Dr Henry Knipe, Radiopaedia. From the case rID: 28607;
- Case courtesy of Dr Ayush Goel, Radiopaedia. From the case rID: 28749.
2. C.T. CU MĂSURĂTORI
- Case courtesy of Dr Ayush Goel, Radiopaedia. From the case rID: 28749.
