Sindromul de impingement al umărului (subacromial) a fost descris ca fiind obstrucția mecanică subacromială care determină iritația tendonului mușchiului supraspinos (în timpul ridicării brațului).
În timpul acestei mișcări mușchiul supraspinos este comprimat între acromion și capul humeral).
Tipuri de impingement al umărului:
Există 2 tipuri de impingement:
- Primar – iritație a porțiunii superioare a coafei rotatorilor. Apare de obicei la pacienții de peste 50 de ani și este de 2 tipuri:
- extrinsec – micșorarea spațiului pe unde trece coafa (modificări degenerative), anomalii ale acromionului, osteofiti subacromiali;
- intrinsec – calcificări ale tendoanelor coafei rotatorii, bursita subacromială etc.
- Secundar – implică existența unei probleme de menținere a capului humeral centrat în gleznă.
Există o corelație strânsă între impingementul subacromial și forma acromionului:
- tip I: acromion plat / neted – incidență scăzută;
- tip II: acromion curbat = incidență mai mare;
- tip III: acromion cu aspect de cioc – incidență crescută; poate fi o variantă anatomică sau are o cauză degenerativă (tip II care degenerează).
Impingementul subacromial reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale umărului. Afectează persoanele tinere, în special pe cei care practică sporturi ce implică activități deasupra capului (baschet, volei etc.), dar și persoanele vârstnice.
Simptome pentru sindromul de impingement subacromial
- Durere – pacienții acuză frecvent durere pe fața anterioară a umărului în cursul activităților zilnice (în special la ridicarea brațului afectat deasupra capului) și dureri în somn atunci cand se întorc pe membrul respectiv;
- Scăderea forței;
- Limitarea mișcărilor.
Diagnostic sindromul de impingement subacromial
Se pune în general pe baza istoricului și a examenului clinic realizat de medicul ortoped.
Clinic
- Testul Neer – se obține impingând scapula în jos în timpul elevației humerale astfel încât tendonul supraspinosului să fie comprimat între acromion și capul humeral. Durerea în acest test nu este specifică impingementului. În acest caz se trece la testul de injectare. Se injectează Lidocaină în spațiul subacromial, se repetă testul, iar dacă durerea dispare este vorbă de un impingement subacromial;
- Testul Hawkins – flexia și rotația internă a brațului cauzează durere.
Paraclinic (imagistic)
- Radiografia (diferite incidente) – este folosită pentru a evidenția în special leziuni osoase la nivelul articulației: variații ale formei acromionului, calcificări, artroză etc.
- RMN – util in evaluarea muschilor coafei rotatorii
Tratamentul
- Conservator – tratamentul de prima intenție în cazul impingementului subacromial. Repaosul și fiziokinetoterapia pot fi suficiente în tratamentul acestei patologii.
- Infiltrații cu corticosteroizi – în literatura de specialitate sunt recomandate până la 3 astfel de infiltrații (datorită efectelor secundare ale corticosteroizilor).
- Chirurgical – operațiile pot fi efectuate artroscopic sau clasic deschis. Operațiile constau în lărgirea spațiului subacromial: înlăturarea bursei subacromiale și acromioplastia (rezecția marginii laterale a acromionului).
Recuperarea se face prin mobilizarea membrului afectat începând cu a-2-a zi după intervenția chirurgicală, iar fiziokinetoterapia este recomandată până la 6 săptămâni.