Muschiul cvadriceps (format din muschii vast lateral, intermediar, medial si drept femural) se inserează prin intermediul tendonului cvadricipital la nivelul polului superior al rotulei.
Aparatul extensor este format din muschiul cvadriceps, tendonul cvadricipital, rotula si tendonul rotulian. In cazul afectarii oricarei structuri, apare intreruperea aparatului extensor, astfel extensia gambei fiind imposibila.
HIIT: our 20-minute bodybuilding program buy testoheal gel testogel testosterone supplements with uk shipping repair of fitness and bodybuilding equipment – services – nabeul – kélibia – tnannonces.
Leziunile pot fi parțiale (fibrilare) sau complete, situație în care pacientul nu mai poate efectua extensia genunchiului.
Cauze pentru leziunea tendonului cvadricipital
Cauze primare
- Traumatism direct – traumatism cu suprafața dură sau tăiere, mai frecvent în cazul pacienților tineri.
- Traumatism indirect – suprasolicitare pe un genunchi în flexie.
Cauze secundare
Rupturile tendonului cvadricipital apar mult mai ușor în cazul unui tendon slăbit.
Totuși, există câteva afecțiuni ce favorizeazî apariția rupturilor tendinoase cum ar fi:
- tendinita;
- administrarea de steroizi;
- boli degenerative (tendinopatia calcificantă, tendolipomatoza, tendinopatia hipoxică).
Simptome pentru leziunea tendonului cvadricipital
Ruptura tendonului cvadricipital este o afecțiune invalidantă, pacientul nemaiputând efectua extensia gambei. Implicit, mersul devine imposibil. În timpul producerii leziunii, pacientul simte o senzație de smulgere la nivelul genunchiului.
- Durere la nivelul genunchiului.
- Deformarea regiunii – se poate palpa un defect – o incizură – ce corespunde leziunii tendinoase, situat la polul superior al rotulei
- Modicifarea poziției rotulei (patella baja).
Diagnostic leziunea tendonului cvadricipital
Examenul clinic și istoricul afecțiunii (traumatism recent) sunt de cele mai multe ori sugestive pentru o leziune de tendon cvadricipital.
Diagnostic Clinic
Pacientul acuză durere la nivelul polului superior al rotulei și nu poate efectua extensia genunchiului.
Se poate evidenția și o deformare locală – o incizură – apărută la polul superior al rotulei.
Diagnostic Paraclinic (imagistic)
De cele mai multe ori radiografia de genunchi în incidența antero-posterioara(fata) și profil sunt suficiente pentru diagnosticul leziunii de tendon cvadricipital.
Cu toate acestea, pentru a stabili diagnostic de certitudine și pentru a diferenția o leziune parțială de o leziune completă este necesară efectuarea unui R.M.N. sau a unei ecografii de părți moi.
Metodele de tratament în leziunii tendonului cvadricipital
Metodele de tratament diferă în funcție de tipul leziunii și poate fi nechirurgical (ortopedic) sau chirurgical, la evaluarea doctorului ortoped.
Tratament Nechirurgical (ortopedic)
Rupturile parțiale răspund bine tratamentului ortopedic. Acesta constă în imobilizarea în extensie a genunchiului în aparat gipsat sau orteză.
Imobilizarea are ca scop punerea în repaus a tendonului cvadricipital și evitarea mișcării de extensie a genunchiului, ceea ce va permite o vindecare mai rapidă a tendonului.
Imobilizarea ar trebui menținută pentru o perioadă de cel puțin 4 – 6 săptămâni.
Tratament Chirugical
Este recomandată tuturor pacienților cu o leziune completă, dar se poate recomanda și în cazul leziunilor parțiale (pacienți activi, sportivi de performanță).
Intervenția chirurgicală presupune reinserția tendonului cvadricipital la nivelul polului superior al rotulei.
Există 2 variante de fixare:
- Sutura transosoasă – presupune trecerea firelor de sutură prin tendon, apoi prin 3 tuneluri transosoase la nivelul rotulei, iar firele sunt legate la polul inferior al rotulei.
- Reinserția tendonului folosind ancore de sutură – sunt folosite de obicei 2 ancore care se introduc la polul superior al rotulei, iar firele acestora sunt utilizate pentru a “lega” tendonul cvadricipital.
Recuperare
Externarea se face a 2 – a zi postoperator. Genunchiul va fi imobilizat în aparat gipsat sau orteză pentru 6 săptămâni.
Primele 2 saptamani este permis sprijinul parțial pe membrul operat iar flexia maximă permisă este de 30 de grade.
Creșterea flexiei va fi permisă progresiv cu câte 30 de grade la intervale de 2 săptămâni.
Nu te grăbi și nu subestima importanța perioadei de recuperare. Respectă indicațiile medicalui până la cel mai mic detaliu.
