Sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian este printre cele mai frecvente neuropatii ale membrului superior si rezulta din compresia nervului median.

Nervul median asigura sensibilitatea degetelor 1,2,3 si jumatate din degetul 4.

Cei mai afectati sunt cei care utilizeaza des mainile si in special incheietura acesteia atat la locul de munca, dar si in activitatile zilnice. Aceasta patologie apare rar inaintea varstei de 20 ani.

Factori predispozantț:

Utilizarea abundentă a articulației pumnului;
Managementul defectuos al unei fracturi Colles, imobilizarea în flexie și deviație ulnară exagerate;
Vibrații frecvente (drill stomatologic, bormașină, pickhammer etc);
Lovituri puternice (cu ciocanul etc);
Obezitate;
Diabet;
Disfuncții tiroidiene;
Mai frecvent între decadele 3 și 6 de viață și la femei;
Artrita reumatoidal;
Sarcina (simptomatologia de sindrom de tunel carpian aparuta în timpul sarcinii se remite deobicei după naștere);
Menopauza;
Insuficiența renală.

Simptomatologia specifică:

Parestezie (amorțeală și furnicături) care cel mai frecvent apare mai întâi în degetul 3 și mai apoi în 1,2 și 4;
Parestezia este mai frecventă și accentuată noaptea;
Sensibilitate scăzută a vârfurilor degetelor;
Dificultate în executarea mișcărilor de finețe.

Metode de diagnostic:

Testul Tinel: lovirea fină a retinaculului flexorilor duce la senzația de furnicături pe aria de distribuție a nervului median;
Testul Phelan: menținerea mâinii în flexie exagerata pentru 1 minut duce la durere și parestezie;
Electromiografie: pentru confirmarea diagnosticului.

Pacienții cel mai adesea se trezesc din somn cu durere și parestezie datorită unei tendințe de menținere a mâinii în flexie în timpul noptii.

Tratamentul sindromului de tunel carpian:

Tratament Conservator:

Imbilizarea în orteză;
Antiinflamatoare nesteroidiene;
Injecții cu corticosteroizi în tunelul carpian, care pot atenua simptomatologia pentru câteva săptămâni.