Tendonul Ahilean e format din fibre provenite de la mușchii gastrocnemian și solear, este unul dintre cele mai mari și rezistente tendoane din corp ce facilitează mersul, alergatul și săritul.
Inserția acestuia este pe tuberozitatea posterioară a calcaneului. Tendonul Ahilean nu are o teacă sinovială, în schimb prezintă o structură membranoasă de țesut conjunctiv, numită paratenon. Vascularizația tendonului este conferită prin paratenon în porțiunea mijlocie, de joncțiunea musculotendinoasă proximal și de inserția pe calcaneu, distal. Între calcaneu și tendon, în apropierea zonei de inserție a acestuia, se află bursa retrocalcaneană. Această bursă se poate inflama și participă la formarea triadei din cadrul maladiei Haglund.
Ruptura de Tendon Ahilean
Această patologie este printre cele mai comune afecțiuni ale tendoanelor gleznei și apare cel mai adesea la bărbații de vârstă mijlocie în timpul activităților sportive, în special baschet, tenis și fotbal.
Factori predispozanți:
- Diabetul zaharat
- Artrita reumatoidă
- Infiltrații locale cu corticosteroizi
- Lupus eritematos sistemic
- Guta
- Traumatisme repetat
- Tratament cu fluoroquinolone ( Levofloxacin, Ciprofloxacin etc. )
- Hiperparatiroidism
- Obezitatea
Mecanismul rupturii:
- Flexie dorsală bruscă și violentă
- Participarea frecventă la sporturi solicitante, în special cele care necesită sărituri repetate
- Căderea de la înălțime
- Saritură bruscă cu genunchiul aflat in extensie
Simptomatologie:
- Pacientul resimte o pocnitură dureroasă în gambă
- Incapacitatea de a încărca greutate pe membrul afectat
- Inflamație și echimoză în zona gleznei
- Dificultate la mers, în special la urcatul scărilor
La examinarea clinica medicul poate decela:
- Defect palpabil pe lungimea tendonului
- Echimoză
- Flexie plantară scazută
- Flexie dorsală pasivă sporită
- Sensibilitate și durere la palparea zonei cu defect a tendonului
- Test Thompson pozitiv: flexie plantară scazută la comprimarea gambei, comparativ cu membrul inferior sănătos
Diagnostic:
- Radiografia laterala a gleznei poate arata discrepanțe în stratul de grasime preahilean sau triunghiul Kager
- Ecografie: se poate decela grosime sporită a tendonului și zone de hipoecogenitate anormală
- IRM nativ: o ruptura completă prezintă o lacună umplută cu lichid de edem sau sange. La rupturile complete se decelează de asemenea și retragerea capetelor tendonului.
Tratament conservator:
Se poate încerca tratamentul nechirurgical la leziunile incomplete sau cu o separare a capetelor tendinoase mai mică de 5mm. Această metodă de tratament se reazilează prin imobilizarea ghipsată cu piciorul in flexie plantară sau equin.
Tratament chirurgical:
Pentru leziunile complete ale tendonului care au de asemenea și o separare intre fragmente mai mare de 5mm se optează cel mai adesea pentru tratamentul chirurgical. Frecvent se alege repararea “end-to-end” cu sutura Krackow, Kessler sau Bunnell. Imobilizarea piciorului este necesară și în cazul acestei variante terapeutice. Tratamentul chirurgical oferă rezultate mai bune și o rata de re-ruptură mai scazută față de tratamentul conservator, forță sporită a flexiei plantare și mobilitate mai bună a gleznei.
Articol scris de: Dr. Horea Pop
Lasă un răspuns